siglasilozinca.ro folosește cookie-uri proprii și ale terților. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Poți citi mai multe aici.

7 criterii de selecție a celui mai potrivit nume pentru compania sau produsul tău

cover_1

Dacă ne gândim la unele dintre cele mai de succes nume de brand, vom vedea că cele mai multe dintre ele au fost create înainte de a fi teoretizată disciplina de branding și cel mai probabil au fost imaginate în mod intuitiv și au avut meritul de a face oamenii să se îndrăgostească de ele la un moment dat și să creadă în potențialul lor.

O dată cu experiența în crearea brand-urilor și cu expunerea la foarte multe studii de caz legate de acest subiect, am învățat câteva lecții despre cele mai importante caracteristici pe care le au cele mai bune nume de brand, nume care s-au dovedit funcționale, utile și pline de farmec pentru categoriile lor de public.

Deși tendința generală este de a trata expeditiv etapa de creare a numelui unei companii sau a unui produs și de a alege în funcție de ce găsim liber la Registrul Comerțului, e important să înțelegem încă de la început că numele unui brand poate face diferența între succes și eșec, indiferent de calitatea reală a produselor sau serviciilor comercializate sub brand-ul respectiv. Ca dovadă, avem o serie de schimbări de nume la brand-uri dintre cele mai cunoscute, schimbări care pot fi unul dintre factorii decisivi ai succesului, mai ales că nu au existat schimbări ale produselor sau serviciilor – de exemplu, Google a devenit “Google” abia în 1997, brand-ul numindu-se inițial “BackRub”, iar Datsun a devenit “Nissan” în 1981, adoptând astfel un nume mult mai plăcut fonetic și mai memorabil, indiferent de limba vorbită de publicul global al brand-ului.

E important, așadar, să ne asigurăm că numele pe care îl alegem pentru compania, produsele sau serviciile noastre bifează următoarele criterii de selecție, prin care ne putem asigura că dăm brand-ului nostru toate șansele de succes posibile.

1

Un nume de brand e bun numai în măsura în care ți-l amintești cu ușurință – dacă e plictisitor, prea lung sau dificil de pronunțat, poate ar fi mai bine să te mai gândești și să găsești o altă soluție de nume care să fie suficient de surprinzător și carismatic încât să rămână în mintea consumatorilor și colaboratorilor tăi. Niște exemple de nume foarte memorabile sunt Xerox, Ikea, Pampers, Apple și așa mai departe. Coca Cola e un exemplu special, pentru că folosește o celebră “scurtătură” către memorabilitate – rima și ritmul fonetic. Alte nume de brand care folosesc această “rețetă” sunt “Zuzu” și “Lila Camila”, nume cu care veți rămâne probabil în minte mult după ce veți fi parcurs întregul articol.

Ca să vă asigurați că alegeți un nume suficient de memorabil, puteți face un test simplu – după ce aveți o listă de nume scrise pe hârtie sau pe ecran, parcurgeți-le pe fiecare în parte și citiți-le cu voce tare, după care ascundeți foaia sau ecranul și notați-le pe cele pe care reușiți să vi le amintiți, în ordinea în care vi le amintiți.

2

Lucrurile sunt cât se poate de simple – dacă cei care îți folosesc produsele sau serviciile nu le pot pronunța sau scrie numele, nu le vor putea recomanda mai departe, așa că vei pierde un canal de comunicare gratuit și foarte credibil. Mai mult decât atât, oamenii vor evita să vorbească despre brand-ul tău de teama de a nu părea ridicoli cu o pronunție sau scriere incorectă, pe principiul “decât să par prost, mai bine tac”. Nume de brand precum “Auchan” sau “Delhaize” au dezavantajul major de a fi foarte greu de recomandat, chiar dacă sunt apreciate și utilizate.

3

În general, numele care comunică publicului țintă un aspect important pentru segmentul respectiv de audiență sunt mai apreciate decât cele care nu înseamnă nimic sau care nu transmit nicio emoție.

Dacă avem un brand care se adresează familiilor, e imporant să sune cald și prietenos, ca să fie relevant pentru publicul său. Pe de altă parte, dacă un brand vrea să comunice unui public masculin orientat către tehnică, ar fi mai indicat să aibă o sonoritate germană și credibilă, chiar dacă poate părea rece și distant la prima vedere.

Sigur că există și contra-exemple, dar un nume relevant pentru publicul căruia i se adresează brand-ul va fi mult mai ușor de impus decât unul care nu face decât să îl “lase rece” pe consumatorul potențial, chiar și în categorii aglomerate de produse și servicii.

4

Beneficiile distinctivității unui nume de brand se remarcă cel mai bine în contextul unei categorii aglomerate și foarte competitive, deși nu sunt irelevante nici în cazul celor mai lejere. E ușor de observat cum numele brand-urilor din aceeași categorie au tendința de a fi foarte similare sau de a avea cel puțin un element comun, care de regulă face referire la categorie. De exemplu, multe nume de brand-uri din categoria lactatelor sunt bazate pe particula “lact” (Covalact, Unilact, Napolact, Prodlacta, De Albalact etc.), așa că e foarte clară maniera în care a ieșit în evidență un nume de brand ca “Zuzu” în acest context. La fel, Orange a fost lansat într-o categorie care la nivel global era dominată de nume cu particule precum “com”, “telecom” sau “fon”.

O mențiune importantă, însă, este că trebuie să fim totuși rezervați față de gradul de distinctivitate pe care o abordăm în raport cu brand-urile competitoare, pentru că a merge prea departe în această direcție aduce cu sine riscul de a nu fi relevanți pentru categorie. De exemplu, în piața tabletelor de ciocolată e important ca numele brand-urilor să aibă rezonanță feminină, iar brand-urile de apă îmbuteliată care folosesc toponime ca nume de brand au mult mai mult succes decât cele care abordează alte direcții de creare de nume.

Distinctivitatea are și o latură foarte funcțională și obiectivă – măsura în care un nume de brand poate fi transformat cu ușurință în domeniu web și în marcă înregistrată. În vederea acestor două tipuri de înregistrări, gradul de distinctivitate în raport cu celelalte nume de brand din categoria de interes și din alte categorii e un aspect esențial.

5

Acesta este un criteriu cât se poate de subiectiv și îți poți da seama de gradul în care un nume este sau nu plăcut de publicul țintă sau de publicul larg numai printr-un studiu de piață sau orice altă formă de statistică profesionistă. Putem să ne apropiem de preferințele consumatorilor noștri și prin respectarea primelor 4 criterii din lista de mai sus: memorabilitate, ușurința de scriere și pronunțare, relevanță pentru publicul țintă și gradul de distinctivitate.

Specialiștii în naming au însă și o serie de criterii fonetice și lingvistice pentru a ne asigura că numele pe care le alegem pentru brand-urile noastre au șanse să fie plăcute de consumatorii lor potențiali – prezența vocalelor, preferința pentru consoane sonore în locul celor surde, numărul de litere, silabe și cuvinte cuprinse în nume.

6

Un nume de brand e valoros și în măsura în care comunică ceva despre produsul sau serviciul nostru de la prima audiție, chiar înainte ca cineva să experimenteze pentru prima dată ce are compania noastră de oferit. Când auzim despre “Speed Taxi”, înțelegem că va veni repede la comandă și că ne va duce în viteză la destinație, “Milka” ne duce cu gândul la conținutul de lapte al ciocolatei și “Grania” sau “Bunătăți de la Bunica” ne comunică despre proveniența produselor.

În realitate, numele ilustrative pentru companiile, produsele sau serviciile pe care le reprezintă sunt destul de rare, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să îți propui acest criteriu pentru numele pe care îl cauți pentru brand-ul tău. În primul rând, un nume care comunică ceva despre produsul sau serviciul tău face treaba pe jumătate în vederea eforturilor și bugetelor de promovare a brand-ului – de exemplu, Jacobs a trebuit să facă o serie de campanii ca publicul să înțeleagă că e un brand de cafea, pe când Doncafe deja conține această informație în nume. La fel, în timp ce alte brand-uri de ciocolată trebuie să ateste prin campanii succesive conținutul de lapte din produs, Milka deja are acest aspect rezolvat de nume.

Acest criteriu trebuie, însă, ponderat cu criteriul următor, dacă vrei să ai încă de pe acum în vedere succesul pe termen lung al brand-ului tău.

7

Ultimul și, să fim sinceri, cel mai puțin important dintre criteriile de selecție de care trebuie să ții cont în selectarea celui mai potrivit nume pentru brand-ul tău, este criteriul permisivității, care se ponderează cu gradul de potrivire al numelui cu categoria, cu produsul, serviciul sau un anumit aspect al acestora.

Permisivitatea se referă la gradul de libertate pe care îl are un brand de a se extinde către alte categorii de produse și servicii și, pentru a putea ține cont de acest criteriu, ar trebui să ai o viziune foarte clară despre direcțiile de dezvoltare ale afacerii tale și, implicit, ale brand-ului tău. Ca să păstrăm exemplul brand-urilor de mai sus, ar fi ușor pentru Jacobs să producă și să comercializeze ciocolată sub același brand cunoscut și apreciat de consumatori, în schimb Doncafe ar trebui fie să își schimbe numele, fie să dezvolte un brand nou ca să poată vinde ciocolată. La fel, Orange sau Zuzu ar putea cu ușurință să fie de mâine agenții de turism sau canele TV, în timp ce aceste extensii de brand ar fi de neconceput pentru brand-uri cu nume ca “Telekom” sau “Napolact”.

Maniera în care te raportezi la acest criteriu este una dintre cele mai dificile decizii pe care va trebui să le iei cu privire la numele de brand pe care îl vei selecta, așa că, probabil, o să-ți fie utilă recomandarea unui consultant în naming sau a unei agenții de creație.

SSL---banner-landing-page

Gratuit! Ultimul Ebook Sigla si Lozinca